de Mircea M. Ordean
(fragmente dintr-o scrisoare a lui Walter Kargel, 2003)
[E.C.] Unul dintre cei trei mari ai generaţiei sale
Rămas singur după 1948, ceilalţi doi retrăgîndu-se, unul la Braşov, altul la Aiud, FA [Fisura Albastră, n. M.O.] a devenit o obsesie pentru E.C. Auzeam astfel la Căminul Alpin din Buşteni: “Patronul (E.C.) iar a intrat în Albastră, însoţit de aghiotanţii săi Aţipică (Mircea Crăciunescu) şi Radu Constantin.
Ei nu au ajuns mai sus de “bivuacul 1“ (unde au înnoptat o dată sau poate de mai multe ori), lăsînd în urma lor un covor de pitoane, necesare mai ales la coborîrea în rapel. După prima şcoală de alpinism a C.G.M. (Confederaţia Generală a Muncii) din Piatra Craiului, condusă de Bebe Petrescu şi Erwin Csallner, E.C., ajuns antrenor al echipei de alpinism C.C.A. (Armata), a avut ocazia să-şi aleagă noi coechipieri dintre tinerii obligaţi să facă stagiul militar şi care preferau taberele de alpinism faţă de viaţa în cazarmă. Primul ales şi cel mai bun căţărător a fosr Aurel Irimia, care de acum înainte va fi capul de coardă în premierele Armatei.
În 1952, Cristea, Irimia şi Radu C[onstan]tin şi-au instalat cortul în Circuri şi, la scurt interval, A.I. şi E.C. au făcut Eftimie Croitoru şi Albastra, aceasta din urmă cu observaţia că n-au reuşit să iasă în Creasta Văii Albe cu forţele proprii, după ce Irimia a trecut punctul cheie cu ajutorul unor “tendoare” şi 1-2 nopţi petrecute în “bivuacul 2”. Ei s-au “încuiat” în “Faţa Muştelor”, de unde Cristea i-a strigat lui Radu C., aflat la cort, să iasă cu o coardă în Creasta Văii Albe. Acolo, Radu C. a bătut un piton solid, a fixat coarda şi a aruncat capătul liber spre cei doi protagonişti.
În 1953, cei doi au revenit şi asiguraţi de sus, au bătut suficiente pitoane în “Faţa Muştelor”, pitoane pe care le-au legat între ele cu un cablu de oţel (“au cusut Faţa muştelor”).
Primii care au încercat repetarea escaladei au fost braşovenii Al. Floricioiu, Norbert Hiemesch şi Roland Welkens. Ajunşi la bivuacul 2 au constatat cu mirare că traseul Cristea se abare de la traseul dat de natură şi au pictat pe perete cu vopsea roşie o săgeată arătînd în sus, însoţită de textul “PE aici!”, semnat A.F., NH. şi R.H.
E.C. s-a sesizat în şedinţa Comisiei Centrale de Alpinism a federaţiei: “Cum adică Braşov, în loc de numele corect Oraşul Stalin?”
